Darkness

             Nu mai reușesc sa răzbat prin viaţa asta neagră.Moartea mi-a mai rămas prietenă,doar.Nu mai vreau sa vad pe nimeni,vreau sa mă închid intr-o cuşcă de fier sa nu mai ranesc pe nimeni .Sa-mi smulg inima din piept căci nu mai are pentru cine bate.Nici sa plîng nu mai pot,nu mai am lacrimi.Te iubesc dar ce folos... tot te rănesc...

Secunda...timpul

                        Timpul-o noțiune pe care nu o pot defini. Dupa mine timpul este de doua feluri: cronologic și subiectiv. Celui cronologic trebuie sa ii fim sclavi și sa ne mutam ca niște piese de șah sau sa ne lăsăm duși de vânt ca niște frunze în fata lui. Asa mi s-a întâmplat și mie: mi-a fost luat de lângă mine cel pe care îl iubeam și cred ca încă îl iubesc și dus atât de aproape încât pot sa vad ce face, dar nu pot sa îl ajut sau sa îl sprijin când plânge și sa ma bucur alături de el când rade.

                        Timpul subiectiv este al nostru, al fiecărei ființe umane. Si totuși și acesta se lasă uneori influențat de cel cronologic. Daca as fi știut l-as fi oprit pe acesta când ma simțeam bine în bratele tale și tu nu voiai sa îmi dai drumu, dar cred ca nu l-as fi putut tine asa la nesfârșit pentru ca la exterior ar fi intervenit ceva care sa ma distrugă și sa distrugă bariera împotriva trecerii timpului. Si atunci pierderea ar fi fost și mai mare. Nu-i asa?

                        Ai grija caci dacă pierzi trenul vieții, o sa ramai într-o clipa suspendata din care numai ai scăpare nici măcar prin cel mai frumos sentiment, iubirea.

Viata - o minciuna sau un adevar....

   Viata nu e decat o mare minciuna.Spune-mi cu cine te inrudesti ca sa iti spun cine esti.Ce rost are sa traiesti in minciuna,cand poti sa mori.Cand un prieten sta langa tine doar pentru ca are nevoie de ceva de la tine,si pe urma cand ai tu nevoie de ceva de la el nici nu te vede,pe o asemenea persoana o poti numi prieten?Pe o persoana care se comporta bine cu tine,doar pentru ca esti prietena iubitei lui,o poti numi prieten?Pe un baiat care te-a lasat balta din cauza spuselor altora,mai ales cei care ii credeai aproape,cum il poti ajuta?Cum il poti face sa te vada cu adevarat,daca cei care sunt langa voi va pun piedici?Oare iubirea dintre voi o sa dispara?Oare mai merita un ultim sacrificiu?Oare o sa fie recunoscator pentru ajutorul dat? Asta este despre cei prezenti in viata mea..... Iar despre mine: oare o sa se poata vindeca rana adancita de atata lume: incepand cu persoana iubita apoi cu 2-3 prieteni si terminand cu presoana pe care o credeai sora,persoana de la care nu te asteptai la asa ceva.Rana sangereaza de aproape 5 saptamani si nu pot sa o mai inchid,pentru ca lumea nu ma lasa sa o mai inchid.Oare doar moartea mi-a mai ramas.Mai am doua lacrimi,dar nici una nu mai vrea sa curga,curge doar sangele de la lamele infipte in spate,care acum se rasucesc.
Doamne,ce am facut sa merit asta?
Oare asa de neagra trebuie sa fie viata mea?
Oare fericirea mea a disparut odata cu tine?
De ce imi tii legat zambetul in lantuti?